Lepra este o boală infecțioasă care apartine grupului de granulomatoză cronică. Esența acestei infecții este că sub influența unei flori bacteriene specifice, țesuturile integrale și nervii periferici sunt afectați de formarea focarelor granulomatice caracteristice. În cazurile severe, sistemul musculoscheletal și multe organe interne sunt, de asemenea, implicate în procesul patologic. Prognosticul pentru această patologie depinde direct de cât de curând este început tratamentul. Terapia bine aleasă vă permite să evitați orice consecințe grave. În caz contrar, există un risc ridicat de complicații grave, inclusiv incapacitatea unei persoane bolnave.

Cea mai frecventă aparitie a leprei a fost în Evul Mediu, deși a fost cunoscută cu mult timp înainte. În întreaga lume, au fost deschise instituții speciale pentru izolarea și tratarea pacientilor infectati. La acea vreme, această infecție a fost considerată o sentință la moarte pentru o persoană bolnavă. În prezent, abordarea sa s-a schimbat semnificativ. Au fost dezvoltate metode eficiente de tratament pentru a obține o recuperare completă a pacientului. Agentul cauzal al leprei a fost descoperit de medicul norvegian Gerhand Hansen în 1873.

Anterior, lepra a fost o boală răspândită. În prezent, se află în principal în unele țări asiatice și africane, precum și în America Latină. În ceea ce privește Romania, în prezent mai sunt cateva cazuri cunoscute. În fiecare an, de la cinci sute la opt sute de mii de cazuri noi de infecție sunt înregistrate în întreaga lume.

O astfel de infecție este cauzată de bacterii gram-pozitive specifice numite Mycobacterium leprae. Din punct de vedere morfologic, acest agent patogen are o formă de tijă și are o lungime de la unu la șapte micrometri. În general, o astfel de bacterie este foarte asemănătoare cu agentul cauzator de tuberculoză, deși are unele particularități. Se mai numeste si bacilul lui Hansen.

Sursa bolii sunt persoanele infectate. Acestia secretă agentul patogen din corpul lor cu diferite fluide ale corpului, de exemplu, cu salivă, precum și cu fecale. În plus, maimuțele au fost considerate rezervoare naturale pentru bacilul lui Hansen. Infecția are loc, de obicei, pe calea aerului. Mult mai rar, agentul patogen intră în organism, încălcând integritatea pielii.

Este de remarcat faptul că lepra este o infecție cu grad scăzut. Cu alte cuvinte, pentru a deveni infectat, este necesar un contact prelungit și strâns cu o persoană bolnavă. Cel mai mare grad de susceptibilitate la acest proces patologic se observă atât la copii, cât și la cei cu boli somatice severe, o lungă experiență de alcoolism sau dependență de droguri.

În prezent, această infecție este împărțită în patru forme principale, care se disting prin caracteristicile lor clinice. Acestea includ forme lepromatoase, tuberculoide, limitate și nediferențiate. Cursul cel mai favorabil este observat in cazul formei nediferențiate și limitate. Cu toate acestea, acestea sunt adesea transformate apoi într-o formă tuberculoidă sau lepromatoasă. În ceea ce privește forma cea mai nefavorabilă, aceasta este lepromatoasă.

Simptomele care apar in lepră

Durata exactă a perioadei de incubație nu a fost încă stabilită. Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că, din momentul infectării până la apariția primelor simptome, poate dura între două luni și douăzeci de ani. Cele mai clasice manifestări clinice sunt observate în forma tuberculoidă a leprei. Ea are, de asemenea, un prognostic relativ favorabil și este destul de bine tratabilă.

Primele simptome apar de la nivelul pielii. Acestea sunt reprezentate de apariția focarelor depigmentate și eritematoase cu contururi clare pe orice parte a corpului, inclusiv pe față. De-a lungul marginilor petelor se găsesc elemente papulare aplatizate, vopsite în culori roșu-purpuriu. Astfel de papule tind să se îmbine cu ele, urmate de formarea plăcilor inelare. Semnele de atrofie pot fi observate în centrul de date pentru plăci. Pe fondul schimbărilor care au loc, transpirația și glandele sebacee din zona afectată încetează să mai funcționeze, iar părul cade. Stratul pielii se îngroașa, plăcile unghilor sunt adesea deformate.

Datorită înfrângerii nervilor periferici, se admit simptome precum încălcarea sensibilității, durerea în proiecția nervului și tulburările de mișcare. În ceea ce privește tulburările de mișcare, ele se caracterizează printr-o scădere a forței musculare, până la imobilitatea completă a membrelor, mușchii înșiși atrofiază.

Este de remarcat faptul că principala diferență între forma tuberculoidă și forma lepromatoasă este că nu este însoțită de deteriorarea organelor interne.

Diagnosticul și tratamentul infecțiilor

Diagnosticul acestei boli se bazează în primul rând pe o examinare externă. Este obligatoriu să se efectueze o examinare bacteriologică a racletelor și a preparatelor histologice. În plus, este atribuit un test de lepromină pentru a diferenția forma leprei.

Tratamentul pentru o astfel de infecție se efectuează cu ajutorul sulfonelor. Durata cursului terapiei poate ajunge la câțiva ani. În plus, alte medicamente antibacteriene sunt adesea folosite, cum ar fi rifampicina, vitamine, imunostimulante.

Prevenirea dezvoltării bolii

Principalele metode de prevenire sunt detectarea și izolarea în timp util a bolnavilor. În plus, toate persoanele care au avut contact cu o persoană infectată se află sub observație.

Pe 4 februarie este Ziua Mondială a Cancerului. Pentru ce este aceasta zi? Pentru a atrage atenția publicului asupra unei probleme serioase, reamintim încă o dată oamenilor importanța unui stil de viață sănătos, necesitatea unei vizite timpurii la medic atunci când apar simptome alarmante și să discute despre noi posibilități de diagnosticare și tratare a cancerului. Din păcate, chiar și copiii se confruntă cu această boală teribilă. Care sunt numerele reale ale incidenței cancerului în rândul copiilor? Care sunt bolile maligne care au loc în copilărie?

Cât de des apare leucemia la copii?

Aproximativ 175 mii de copii sub vârsta de 15 ani se îmbolnăvesc cu neoplasme maligne în lume în fiecare an. Diagnosticarea adecvată și tratamentul acestor boli ajunge sub 40% din cazuri. Neoplasmele sistemelor hematopoietice și limfatice conduc în structura bolilor oncologice la copii. Băieții se îmbolnăvesc mai des decât fetele. Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, tumorile maligne sunt a doua cauză de deces la copii.

Cât de des apare leucemia? Frecvența totală este de 3,2-4,4 la 100 mii de copii. Cel mai adesea, copiii cu leucemie se îmbolnăvesc la vârsta de 2-5 ani. Prin caracteristicile lor, leucemiile sunt acute și cronice. Prin criterii morfologice, leucemiile sunt împărțite în mieloide și limfoide. Leucemia limfocitară cronică la copii nu este descrisă, dar cea acuta are o poziție de lider.

În structura leucemiei la copii, primul loc este ocupat de leucemia limfocitară acută. Este înregistrată în mai mult de 78% din cazuri. Leucemia mieloidă acută (conform diferitelor surse se găsește la 8-20% din copiii cu leucemie). Leucemia mieloidă cronică apare la 2-5% dintre copiii cu leucemie. Majoritatea copiilor mor din leucemie în primul an de viață.

Statistici de acum trei ani

Pentru a deveni mai vizuale, hai să facem cateva statistici. Astfel, în anul 2015, în Romania au fost raportate aproximativ 800 de cazuri noi de cancer. 42% din toate neoplasmele maligne identificate au fost reprezentate de hemoblastoza (tumori ale sistemului hematopoietic). În Romania, doar jumatate din copiii cu cancer reusesc sa supravietuiasca.

Este ușor să identificați boala într-un stadiu incipient?

În examinările medicale profilactice, bolile maligne la copii sunt rareori detectate. Acest lucru se datorează simptomelor limitate, care, de multe ori ambii părinți, medicii, chiar și copilul însuși le pun pe seama altor cauze. Deci, paloarea pielii este ușor de atribuit faptului că copilul ratează prânzuri la școală și are gustări ușoare sub formă de plăcinte și biscuiți. Anemia survine din cauza faptului că este dificil să convingi un copil să mănânce carne. Frecvența durerilor de cap este atribuită congestiei la școală și folosirea prea indelungată a gadget-urilor. Chiar și infecțiile respiratorii, care au devenit prelungite și mai severe, pot fi atribuite ecologiei sărace și chiar vaccinului împotriva gripei.

Este foarte important să se difuzeze în rândul părinților informații despre simptomele cu care copiii ar trebui să consulte un medic. Deci, care sunt simptomele unui număr mare de cazuri în primele etape? Ce merită să acordați atenție pediatrilor?

• Mai mult de 60% dintre copii au o creștere a ficatului și a splinei. Este puțin probabil ca părinții să poată vedea singuri. Dar burta unui copil mai slab, mărită, este un semnal alarmant!
• Paloarea pielii este observată la jumătate din copiii cu leucemie într-un stadiu incipient al bolii.
• La aproximativ jumătate din copiii aflați în stadiile incipiente ale leucemiei, există o creștere a temperaturii corporale fără niciun motiv aparent.
• Jumătate dintre copii au vânătăi și o erupție cutanată hemoragică. Nici părinții, nici copilul nu pot explica motivul apariției lor.
• Copilul începe de multe ori să sufere de infecții respiratorii, recuperarea acestora nu se produce mai mult decât de obicei. Diagnosticul, cum ar fi otita medie, sinuzita, pneumonia care necesită antibiotice, devin din ce în ce mai frecvente in istoricul copilului.
• Aproximativ 40% dintre copii se plâng de dureri la nivelul membrelor, 45% dintre copii devin letargici și obosesc rapid.
• Aproximativ 40% dintre copii au o creștere a ganglionilor limfatici.
• Doar în 6% dintre copii, diagnosticul este detectat pe fondul bunăstării complete. In stadiile incipiente, boala este asimptomatică.

De la cauza bolii până la vindecare

Părinții aud că cancerele la copii au devenit din ce in ce mai frecvente. Dar oamenii de știință spun că tumorile nu au devenit mai dese, tocmai au început să fie mai bine diagnosticate. În același timp, este de remarcat faptul că rata mortalității cauzate de neoplasmele maligne la copii a devenit mai mică.

Și despre leucemia din lumea modernă? Dacă ar fi atât de ușor de înțeles ce cauzează leucemii, ar fi posibil să se dezvolte metode de prevenire a acestora. Dar totul este mult mai complicat. Există multe teorii, ele sunt încă studiate.

Teoria de bază este că mutația apare în celulele progenitoare ale sângelui, ceea ce duce la o creștere necontrolată a celulelor maligne. Aceste celule sunt primitive, nediferențiate, cu o durată anormală de viață. Ele nu pot îndeplini funcțiile care sunt atribuite celulelor sanguine sănătoase. Treptat, țesutul normal al măduvei osoase este înlocuit cu celule sanguine atipice. Dar cum să prevenim această mutație nu este încă cunoscut.

S-a demonstrat că leucemia apare mai frecvent la copiii cu boli genetice concomitente: sindromul Down, neurofibromatoza tip 1, sindromul Bloom etc. Cu toate acestea, leucemia se regăsește și la copii fără sindroame genetice.

În ultimele decenii, a fost posibil să se facă progrese semnificative în studiul aprofundat al caracteristicilor moleculare-biologice și imunologice ale leucemiilor, în determinarea factorilor de prognostic al bolii și în dezvoltarea terapiei eficiente.

Acum, leucemia limfocitară acută a trecut din categoria bolilor mortale în categoria bolilor potențial tratabile. Lupta este pentru fiecare copil! În ultimii 10 ani, chimioterapia leucemiei la copii a atins maximul. În prezent, se caracterizează prin stabilitate.

Metodele moderne de tratare a pacienților cu cancer au devenit mai avansate, comparativ cu cele din anii ‘70. Există un astfel de concept în oncologie ca “rata de supraviețuire de cinci ani”, care reflectă procentul pacienților care au rămas în viață după 5 ani de la momentul detectării bolilor oncologice. În anii ‘70, această cifră a fost de aproximativ 60% (la copii). Acum această cifră a depășit piatra de hotar de 80%.

Scopul principal al tratamentului leucemiei este de a suprima clona tumorală și de a restabili formarea sângelui normal. Pentru aceasta, chimioterapia este prescrisă. În schemele moderne, mai multe medicamente chimioterapice sunt utilizate în același timp, se efectuează prevenirea neuroleucemiei. Modurile de administrare a medicamentelor, selecția dozei și multiplicitatea administrării medicamentelor s-au schimbat, ceea ce a făcut posibilă optimizarea regimurilor de tratament și obținerea unui nou succes în supraviețuirea pacienților tineri.

Acei pacienți care au obținut remisia primesc chimioterapie de întreținere. Acest lucru se face pentru a preveni reapariția bolii.

Există o căutare pentru medicamente noi pentru tratamentul leucemiei la copii? Da, știința nu se oprește. Programele de tratament vor fi cu sigurantă imbunătătite. Oamenii de știință vor să se asigure că terapia agresivă nu este atât de toxică pentru corpul copilului. Există încă problema stratificării procesului de infectare sistemică asupra corpului copiilor slăbiți.

Momentan nu se poate preveni leucemia, dar putem fi mai atenți la copiii noștri pentru a recunoaște inamicul la începutul ofensivei sale și pentru a câștiga lupta pentru viața acestora.

Bronșita fumătorului este o problemă destul de frecventă în rândul populației. Această boală implică dezvoltarea unui proces inflamator cronic în bronhii, pe fondul efectelor negative sistematice ale fumului de tutun asupra tractului respirator. Particularitatea acestei patologii este că are un progres treptat și este însoțită de o creștere a schimbărilor obstructive. În absența asistenței medicale necesare, există o probabilitate ridicată de insuficiență respiratorie cronică, contribuind la o reducere semnificativă a calității vieții unei persoane bolnave și conducând la incapacitatea sa profesională. Alte complicații posibile includ emfizemul, atelectaziile pulmonare, pneumoscleroza, etc.

Continuă lectura “Bronsita fumatorului – diagnostic si tratament” →